Diagnosticul precoce în cancer

Diagnosticul precoce în cancer

Cancerul este definit ca o masă malignă cauzată de diviziunea și proliferarea anormală și necontrolată a celulelor dintr-un țesut sau organ. Depistarea precoce a cancerului crește semnificativ șansele de a trata tumora înainte ca aceasta să se răspândească (metastaze) la alte organe din corp.

 

Cum se realizează depistarea cancerului în cadrul programelor de control?

În timpul pregătirii programelor de check-up, se efectuează examinări de bază pentru diagnosticarea precoce a cancerului, pe lângă starea metabolică a pacientului, funcțiile organismului, factorii de risc pentru bolile de inimă. Radiografia toracică, ecografia abdominală și tiroidiană, mamografia și ecografia mamară, testele de frotiu, testul de sânge ocult în abdomenul mare, testul PSA sunt unele dintre aceste teste de bază și sunt disponibile în toate pachetele de check-up.

 

Cum ar trebui să fie un screening mai detaliat pentru depistarea cancerului?

Panourile de control pentru depistarea cancerului de la Anadolu Medical Center (Panou de depistare a cancerului pentru femei/bărbați sau Panou exclusiv de depistare a cancerului pentru femei/bărbați), care pot fi efectuate în plus față de programele de control de bază, sunt acceptate științific pentru a detecta apariția sau prezența oricărui tip de cancer, Acestea includ examinări detaliate de laborator și radiologice (tomografie pulmonară, RMN abdominal și cerebral) și examinări de urologie, ginecologie și obstetrică, dermatologie (examinarea alunițelor de pe corp cu ajutorul unui dermatoscop) și examinări ORL (în special examinarea detaliată a laringelui și a corzilor vocale). Așa-numitele "leziuni precanceroase" (de exemplu, un nodul riscant) depistate în timpul acestor examinări sunt monitorizate îndeaproape și tratate cu succes înainte de a face metastaze.

 

Poate fi diagnosticat definitiv cancerul prin screening detaliat?

În ultimii ani, medicina modernă a făcut mari progrese în ceea ce privește depistarea precoce a cancerului. Cu toate acestea, încă nu este posibil să se spună dacă o persoană are sută la sută cancer. Studiile științifice au rezultate promițătoare în ceea ce privește markerii pentru detectarea unor tipuri de cancer la nivel celular. De exemplu, "metoda de depistare a celulelor canceroase din sânge (CTC)", realizată la Centrul de Patologie al Centrului de Sănătate Anatolian, se bazează pe un simplu test de sânge, iar celulele canceroase și numărul lor, și chiar tipul de cancer, pot fi detectate cu ajutorul rezultatelor obținute din proba de sânge examinată cu un aparat special. Metoda CTC poate acum să detecteze celulele tumorale în sânge înainte ca acestea să atingă o anumită dimensiune, adică înainte de a ajunge la o dimensiune care poate fi detectată prin metodele actuale de screening. Acest lucru înseamnă un diagnostic foarte timpuriu în cazul anumitor tipuri de cancer. În special, unele tipuri de cancer (cum ar fi tumorile pulmonare, de sân, de prostată și de colon) pot fi detectate din timp datorită noii metode CTC. Metoda CTC nu este inclusă în pachetele de control. Primul motiv pentru acest lucru este că nu este un test de screening pentru un pacient de control considerat sănătos, ci este mai mult util în evaluarea eficienței tratamentului unui pacient diagnosticat cu cancer. În al doilea rând, poate fi utilizat doar în diagnosticarea precoce a anumitor tipuri de cancer, nu a tuturor tipurilor de cancer. În cele din urmă, în cazul în care nu se detectează celule canceroase în sânge, acest lucru nu poate fi niciodată interpretat ca fiind "100 % liber de cancer". Deoarece pot exista celule din țesutul canceros în creștere care nu au trecut încă în sânge sau celulele canceroase își pot schimba proprietățile de suprafață și pot deveni de nerecunoscut. Prin urmare, nedetectarea celulelor tumorale nu înseamnă absența completă a cancerului.

 

Care este locul PET-CT în depistarea cancerului?

PET-CT este o metodă de imagistică care combină tehnicile PET (tomografie cu emisie de pozitroni) și CT (tomografie computerizată) în același dispozitiv și care oferă mai multe informații decât oferă acestea separat. Deși PET-CT este, în general, o metodă extrem de utilă pentru diagnosticul inițial al cancerului și pentru evaluarea prevalenței metastazelor, nu este o abordare acceptată pentru a fi utilizată în timpul unui control pentru depistarea cancerului la o persoană sănătoasă. Acest lucru se datorează faptului că este posibil ca PET-CT să nu detecteze toate tipurile de cancer și tumorile sub 1 cm. Pe de altă parte, din cauza substanței radioactive pe care pacientul o primește în timpul imagisticii PET-CT, pacienții nu trebuie să fie în contact cu femeile însărcinate și copiii mici timp de 8 ore după procedură. Acesta este un risc care nu poate fi asumat pentru o persoană sănătoasă care nu are nicio indicație pentru PET-CT.

 

Sunt markerii de cancer sau markerii tumorali (onco-markerii) utili în depistarea cancerului?

Markerii de cancer sunt substanțe sub formă de enzime, proteine, antigene sau hormoni care pot fi utilizate pentru depistarea, diagnosticarea, clasificarea și monitorizarea răspunsului la tratament și a recidivei cancerului. Cei mai frecvent utilizați markeri de cancer: PSA ((Antigenul specific al prostatei) cancer de prostată), CA 125 (cancere ovariene și uterine, cancer peritoneal), CA 15-3 (cancer de sân) CA 19-9 (cancer pancreatic, cancer de colon, cancer de stomac, cancer de tract biliar, cancer esofagian). CEA ((antigenul carcinoembrionar) cancer de colon, cancer esofagian, cancer de stomac, cancer de tract biliar, cancer pancreatic, unele cancere ovariene), HCG ((gonadotropina corionică) tumori trofoblastice și tumori testiculare) și AFP (cancere testiculare, unele cancere ovariene și cancer hepatic). În plus, acești markeri sunt secretați în sânge nu numai de celulele canceroase, ci și de celulele normale. Prin urmare, valoarea lor diagnostică este variabilă și poate duce uneori la rezultate confuze. Unii markeri tumorali pot avea valori mai mari decât cele normale la persoanele normale. Fumatul, prezența unei infecții, boala ficatului gras sau utilizarea de medicamente care afectează funcția hepatică pot cauza aceste valori mai mari decât cele normale. În unele cazuri, deși cancerul se află într-un stadiu avansat, markerii tumorali pot fi în limite normale. Unele tipuri de cancer nu au markeri, cum ar fi cancerele țesuturilor moi, cancerul cerebral, cancerul de vezică urinară, cancerul laringian. Atunci când se constată că un marker al cancerului este ridicat la o persoană normală, acest lucru provoacă îngrijorare. Atunci când această creștere este detectată pentru prima dată, prezența acestui tip de cancer trebuie exclusă de către specialistul în cauză prin efectuarea examinărilor necesare. Ulterior, dacă nu există creșteri neașteptate ale acestui marker la controalele efectuate în perioadele corespunzătoare, este suficientă o monitorizare anuală.

 

În ce programe de control sunt incluși markerii tumorali?

Markerii tumorali nu sunt incluși în pachetele normale de control, ci sunt oferiți ca un panel separat (Onco-marker Panel). Aceștia sunt, de asemenea, incluși în panelul de depistare a cancerului sau în panelurile de depistare exclusivă a cancerului și, în plus, testele de frotiu periferic și de electroforeză a proteinelor utilizate în investigarea tumorilor maligne hematologice, cum ar fi mielomul multiplu, leucemia și limfomul cu originea în măduva osoasă, sunt, de asemenea, incluse în aceste paneluri detaliate de depistare a cancerului.

 

Cum se efectuează screening-ul genetic al cancerului ereditar?

S-a demonstrat că cancerul este cauzat de unele modificări ale genelor. Aceste modificări genetice sunt deseori rezultatul unor obiceiuri, cum ar fi substanțele chimice, radiațiile, soarele, fumatul etc. la care persoana este expusă în structura genetică. Unele dintre aceste modificări genetice sunt, de asemenea, ereditare, ceea ce înseamnă că persoana poate să fi moștenit gene din familia sa care o fac mai predispusă la cancer. Ca urmare, aceste modificări în structura genetică a persoanei perturbă mecanismele de proliferare, diferențiere și moarte celulară, iar cancerul apare atunci când celulele încep să prolifereze necontrolat.

 

Cu ajutorul panoului de screening genetic pentru depistarea cancerului ereditar, pot fi examinate peste 270 de gene (APC, ATM, BMPR1A, BRCA1, BRCA2, BRIP1, CDH1, CDK4, CDKN2A, CHEK2, EPCAM, MEN1, MET, MLH1, MSH2, MSH6, MUTYH, NBN, PAL) pentru a determina dacă persoana este purtătoare de mutații care pot fi asociate cu cancerul. În special, la femeile cu antecedente familiale de cancer mamar și ovarian, riscurile acestor persoane sunt evaluate cu ajutorul panoului de screening genetic în care se investighează mutațiile genice asociate, în special analizele de mutații BRCA1 și BRCA2, care sunt specifice acestor cancere.

 

Cui se recomandă testul de screening genetic pentru cancerul ereditar?

"NGS Hereditary Cancer Panel" poate fi realizat prin prelevarea unui tub suplimentar de sânge în timpul unui control medical pentru cei care prezintă oricare dintre factorii de risc genetic menționați mai sus.

 

Care este locul colonoscopiei în depistarea cancerului?

Toate pachetele de control includ un test de sânge ascuns în scaun (abluțiune mare). În mod normal, nu ar trebui să existe sânge în scaun (medicamentele cu potențial risc de sângerare, cum ar fi aspirina, sunt oprite cu 3 zile înainte de control). Se pune, de asemenea, sub semnul întrebării prezența hemoroizilor (hemoroizi) sau a fisurilor anale (crăpături). Persoanele cu sânge ocult în scaun sunt rugate să facă din nou acest test după o perioadă rezonabilă de timp, iar dacă este detectat din nou, se recomandă o colonoscopie. Colonoscopia nu este inclusă în pachetele de control. Ca o abordare generală, se recomandă o colonoscopie pentru toate persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, bărbați sau femei, indiferent de prezența sângelui ocult în intestinul gros. Persoanelor cu antecedente familiale de cancer de colon li se recomandă efectuarea unei colonoscopii înainte de vârsta de 50 de ani. Frecvența colonoscopiei este decisă de specialiștii în gastroenterologie în funcție de rezultatele patologice și de istoricul familial al pacientului. În cadrul examenului patologic al polipilor îndepărtați, dacă există un risc ridicat de cancer printre acești polipi, pacientul este urmărit pentru o monitorizare mai atentă a colonoscopiei. Astfel, această situație, care poate provoca potențial risc de cancer în viitor, este eliminată.